Simion Mehedinţi, etnograf

Boineşti

Mă uit pe o galerie de imagini apărută într-un album fotografic de acum 80 de ani: ROMÂNIA (natură, clădiri viaţă populară), de Kurt Hielscher, la editura Brockhaus din Leipzig.

În ignoranţa mea, n-am auzit până acum de acest fotograf. Caut pe Wikipedia şi aflu că este un fotograf originar din Silezia, activ în perioada Primului Război Mondial şi în cea interbelică, albumele despre Spania, Italia, Iugoslavia, Danemarca, Norvegia, Germania şi România stând mărturie în acest sens. Albumul despre ţara noastră este prefaţat de Octavian Goga.

Dintre toate fotografiile, cele care ţin de „volksleben” (viaţa poporului) mi-au amintit fotografiile pe aceeaşi temă ale lui Ernest Bernea din aceeaşi perioadă istorică, dovadă că imaginile fotografului german l-au influenţat pe tânărul etnograf român, aşa cum – cu câteva decenii înainte – geograful Simion Mehedinţi s-a nutrit din şcoala germană de antropogeografie, prin doctoratul trecut la Leipzig, sub îndrumarea lui Freidrich Ratzel. De altfel, în 1935 Ernest Bernea este numit conferenţiar la Catedra de Antropogeografie a Universităţii din Bucureşti, unde predă sociologie comparată şi primul curs de etnologie din România, până în 1940.

De fapt, borna ce marchează intrarea etnografiei în arena cunoaşterii ştiinţifice româneşti este discursul de recepţie la Academia Română, rostit la 6 iunie 1920 de Simion Mehedinţi, cu titlul „Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca şi uneltele sale”. Urmează comunicarea  „Coordonate etnografice: civilizaţia şi cultura”, prezentată în înaltul for  la 9 noiembrie 1928 şi publicată în 1930.

Am în bibliotecă cursurile de etnografie şi antropogeografie ţinute de Simion Mehedinţi în 1935-36, respectiv 1937, cursuri ce ar putea fi ilustrate cu fotografiile lui Kurt Hielscher. Linia de gândire reprezentată de Alexander von Humboldt, marcată de figuri ilustre precum Carl Ritter, Wilhelm von Humboldt, Friedrich Ratzel, Adolf Bastian, este continuată în spaţiul românesc de Simion Mehedinţi care ţine – în domeniul etnografiei – trei categorii de cursuri: de doctrină, de diagnoză socială şi descriptive.

Anuar 1915, lightÎn prefaţa unui „Anuar de geografie şi antropogeografie” (1914-1915), Simion Mehedinţi scrie că „Preocuparea de căpetenie în lucrările anilor din urmă a fost să lămurim «descălicarea», urmărind-o împrejurul masivului carpatic, ca un fenomen secular, legat de contrastul dintre munţii noştri şi şesul dimprejur. De aceea, paralel cu cursul de etnografie, s-a ţinut în «Seminarul de Geografie şi Antropogeografie» o serie de prelegeri despre «Aşezările omeneşti» – sate şi oraşe”. Deci, un curs de etnografie la universitatea bucureşteană se ţinea încă dinainte de Primul Război Mondial. Ca un amânunt, anuarul provine din biblioteca profesorului râmnicean Dumitru P. Mazilu, coleg de catedră cu Simion Mehedinţi la Şcoala de Război din Bucureşti.