VREMELNICE GAZETE LOCALE

 

În această campanie electorală s-au înmulţit ziarele locale şi – implicit – ziariştii. De fiecare dată când îmi pică în mână o nouă publicaţie, mi-aduc aminte de cuvintele lui Octavian Moşescu: „Pe vremea partidelor politice viermuiau în oraşul nostru ziarişti improvizaţi şi ziarişti de ocazie – un fel de mercenari care îşi închiriau conştiinţa şi bruma de talent vremelnicelor gazete locale, apărute înaintea campaniilor electorale, ca să dispară imediat după despuierea urnelor de vot. În acest răstimp, tipografiile lucrau zi şi noapte, iar fiţuicile abjecte ridicau osanale potentaţilor din guvernele efemere, pe când presa din opoziţie înfiera pe aceiaşi candidaţi cu cele mai ignobile infamii”.

„Muntenia” şi „Gazeta Poporului” (aceasta din urmă scoasă de PP-DD) sunt două dintre publicaţiile ce mi-au picat în mână în aceste zile de adâncă „trăire” electorală. Prima îi ridică-n slăvi pe Victor Mocanu şi Ionel Tociu, doi inşi care vor să câştige şefia Consiliului Judeţean, respectiv Primăria de la Râmnicu Sărat. Niciunul nu a făcut nimic pentru oraş. Din înalta funcţie ce o deţine, Victor Mocanu a direcţionat bani în întreg judeţul, mai puţin în ţinutul Râmnicului, drumul pe Valea Râmnicului, spre munte, supunându-i pe râmniceni la cele mai grele cazne. Abia acum anunţă Mocanu (pentru mandatul 2012-2016) reabilitarea celor 16 km care leagă municipiul Râmnicu Sărat de comuna Buda. O altă promisiune a lui Victor Mocanu este realizarea unei centuri ocolitoare a municipiului, lucru promis şi de Constantin Ghinioiu cu mai mulţi ani în urmă. Dar, cum a minţit Ghinioiu, minte şi Mocanu. Râmnicenii s-au convins că din fotoliul de la Consiliul Judeţean, mai-marelui judeţului nu-i pasă de oraşul nostru, amintindu-şi de el doar o dată la patru ani.

Ionel Tociu, omul sprijinit de Victor Mocanu şi de Constantin Ghinioiu, n-a dovedit până acum nimic. Mi-l aduc aminte când, acum patru ani, i-a vârât lui Constantin Ghinioiu (contracandidatul său) Biblia sub nas, punându-l să jure pe ea. Teatru jalnic, de cea mai proastă factură. În rest, îl caracterizează derapajele din Consiliul Local, scenele de teatru absurd şi cinismul de două parale. Nu are nimic sfânt în afară de vanităţile proprii, trece surâzând peste orice reguli şi-i îndepărtează rapid pe cei care nu-i sunt fideli.

Tot în „Muntenia”, Constantin Ghinioiu îi adresează o scrisoare deschisă primarului Viorel Holban, în care-i „dă lecţii” despre afaceri murdare şi „multe alte deprinderi” ce n-ar avea nimic în comun cu demnitatea de primar. Citind scrisoarea, aflăm că fostul primar a servit oraşul cu pasiune şi multă dăruire. E punctul lui de vedere. De fapt, şi-a servit (cu pasiune şi dăruire) propria familie. În 2008, dezvăluirile ziarului „Sensul râmnicean” le-au deschis ochii râmnicenilor, aceştia pricepând ce fel de om le-a condus destinele nu mai puţin de 18 ani de zile. Rezultatul? Un eşec răsunător pentru Constantin Ghinioiu la alegerile locale din acelaşi an. De atunci şi până azi, Ghinioiu a servit diverse interese prin municipiul reşedinţă de judeţ, din poziţia de consilier judeţean şi vicepreşedinte C.J. N-a mişcat un deget pentru municipiul Râmnicu Sărat, neuitând înfrângerea usturătoare din 2008. Acum, îmbătat de aburii puterii, revine pe scena politică locală, făcându-şi iluzii că râmnicenii au uitat cu ce fel de personaj au de-a face. Mai mult, se alătură lui Ionel Tociu, cel mai aprig denigrator al său din urmă cu (numai) patru ani. Dovedeşte astfel că ambiţia personală, carierismul obscen, pofta de funcţii şi privilegii, lipsa principiilor sunt atributele sale. Pentru un astfel de om, valorile, respectul adevărului, buna-cuviinţă sunt mofturi. N-ar trebui să „dea lecţii” în scrisori deschise. N-ar trebui să candideze pentru o demnitate publică. N-ar trebui mai apară în public.

În concluzie, aceste fiţuici ce vor dispărea „imediat după despuierea urnelor de vot” n-au o calitate esenţială: credibilitate! Atâta vreme cât „articolele” din „Muntenia” nu sunt semnate, iar fotografiile sunt furate din diverse surse (inclusiv din arhiva subsemnatului), conţinutul este bun de aruncat la coş.