DIPLOMĂ DE LICENŢĂ DE-ACUM UN SECOL

Cum arăta o diplomă pe vremea când se făcea carte în ţara asta? Am scotocit în arhivă şi-am găsit un astfel de document de-acum mai bine de un secol. E o „Diplomă de Licenţă în Filologia Modernă”, emisă de Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti, la 23 august 1908, pentru Dumitru P. Mazilu. La acea dată, Facultatea de Litere şi Filozofie avea patru secţii: Filosofie, Filologie clasică, Filologie modernă, Istorie. Treptat însă secţiile de filosofie şi istorie au devenit autonome şi s-au despărţit de corpul filologic. În dreptul decanului descoperim semnătura profesorului Ioan Bogdan, ajuns ulterior vicepreşedinte al Academiei Române. Pe lângă profesorul Bogdan, studentul râmnicean (era născut la Broşteni, în judeţul Râmnicu Sărat) a avut parte de un număr impresionant de creatori de şcoală în domeniul filologiei şi nu numai. E suficient să amintesc numele lui Titu Maiorescu şi Simion Mehedinţi, de acesta din urmă legându-l mai târziu o frumoasă şi rodnică prietenie.
Dumitru P. Mazilu a onorat catedra de limba şi literatura română a Liceului de Băieţi „Regele Ferdinand” din Râmnicu Sărat, actualul Colegiu Naţional „Al. Vlahuţă”. E un model demn de urmat de generaţiile de azi.

Mai multe despre Dumitru P. Mazilu, puteţi afla de aici: http://chirac.wordpress.com/2011/04/25/profesorul-dumitru-p-mazilu/

Îi mulţumesc domnului Constantin Mazilu pentru că, datorită Domniei sale, arhiva mea s-a îmbogăţit cu diploma de licenţă a profesorului Dumitru P. Mazilu.