ZI MARE PENTRU ROMÂNISM

Vineri, 11 februarie a.c., a fost o zi mare pentru românism şi pentru oraşul nostru totodată. Râmnicul a adunat români de pe întreg cuprinsul României Mari, din Banat, Ardeal, Bucovina, Basarabia şi Muntenia. Cei strânşi în centrul oraşului şi-au reamintit de GRIGORE VIERU şi de lupta acestuia pentru LIMBA ROMÂNĂ. Meritul organizării manifestărilor revine Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (Filiala Râmnicu Sărat) şi Primăriei municipale.

COMEMORARE GRIGORE VIERU

Manifestările au debutat vineri, 11 februarie, la orele 16, cu o slujbă de pomenire oficiată de preoţii Mihail Milea şi Ştefan Andrei. Cuvântul de deschidere i-a aparţinut lui Ştefan D. Popa, diplomat-economist, vicepreşedinte al Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, originar din Râmnicu Sărat. După un mesaj din partea ambasadei Republicii Moldova, au urmat scurte alocuţiuni ale viceprimarului municipiului, Sorin Cîrjan, şi ale oaspeţilor – prof. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, editor al gazetelor româneşti din Ucraina: „Plai românesc”, „Arcaşul” şi „Curierul de Cernăuţi”, apoi acad. Nicolae Dabija, scriitor şi istoric literar, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta” de la Chişinău.


Vasile Tărâţeanu, patriot român din Cernăuţi

Vasile Tărâţeanu: „Sunt pentru a treia oară la Râmnicu Sărat şi de fiecare dată am asistat aici la manifestări de suflet, de înaltă conştiinţă românească. E un loc unde ne vom aduna de-a lungul anilor. Grigore Vieru ne-a învăţat să iubim limba română.”.

În sala de festivităţi a Primăriei, au luat cuvântul localnici şi invitaţi. Elevul Daniel David a dat citire mesajului lui Titus Corlăţean (preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României), iar eleva Diana Coman a citit mesajul din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului. Au luat apoi cuvântul Mihai Cimpoi, academician, reputat eminescolog şi istoric literar; Vasile Grozav, deputat în Parlamentul Republicii Moldova; Constantin Marafet, poet, singurul buzoian membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; Marian Mărgărit, primarul comunei Boldu; Ion Mărgineanu, scriitor din Alba Iulia; Avram Crăciun, senator, vicepreşedinte al Ligii; Mihai Prepeliţă, pictor şi scriitor moldovean; Constantin Bebe-Ivanovici.

Mihai Cimpoi: La Chişinău a apărut ieri (10 februarie) şi am lansat la Biblioteca Naţională o bibliografie foarte solidă a lui Grigore Vieru. În ziua de 14 februarie lansăm o excelentă carte, „Vieru şi muzica”, iar Academia de la Chişinău (Institutul de Filologie) şi-a propus să editeze, conform unui proiect pe care sper să-l aprobe guvernul de la Chişinău – „Opere complete, Grigore Vieru”, absolut tot ce-a scris el: aparat critic, referinţe, note, toate cântecele, textele didactice, din „Albinuţa”, din „Cartea de Citire”, eseistica lui superbă. Va fi o ediţie critică, academică. Eu sunt conducătorul ştiinţific al acestui proiect, sperăm că-l vom duce la bun sfârşit. Grigore Vieru a avut un cult al prieteniei. Prietenia sa a fost cu destinaţie, ca să zic aşa. Ei bine, Râmnicu Sărat a fost un oraş pe care l-a iubit Grigore Vieru.

Vasile Grozav: Cine-a putut să cânte mai frumos dragostea de mamă, dacă nu Grigore Vieru? De aici, cântând mama, apar două ramuri. Cine a scris mai frumos despre copii, dacă nu Grigore Vieru? Şi mama şi copilul au nevoie de ceva dumnezeiesc: de pământ, de ţară. Cine-a putut să scrie mai bine despre ţară, decât acelaşi Grigore Vieru? Spune poezia lui: „casa părintească nu se vinde”. Asta înseamnă că ţara nu se vinde. Era un patriot al neamului românesc. A citit şi a scris româneşte pentru Dumnezeu.

200 de ani de la răpirea Basarabiei

Pe Mihai Prepeliţă l-am remarcat dintr-o ochire la slujba de pomenire de la bustul poetului comemorat. Ţintea din ochi pe cei ce se perindau la microfon. Barba patriarhală à la Soljeniţîn te face să-l cauţi cu privirea. Pe cap, o băscuţă neagră. Nu ştiu de ce, dar gândul m-a dus instantaneu la geografia nemărginită a Rusiei…
L-a cunoscut pe Grigore Vieru în 1965, la un congres al Uniunii Scriitorilor de la Chişinău în care poetul a pus în discuţie revenirea la alfabetul latin. A amintit că anul viitor se împlinesc 200 de ani de la răpirea Basarabiei şi ne îndeamnă să trecem cu demnitate hotarul de pe Prut.


Dezvelirea plăcii comemorative în memoria lui Grigore Vieru

Restaurantul „Milion” a găzduit manifestarea dezvelirii şi sfinţirii plăcii comemorative în memoria poetului Grigore Vieru. Maestru de ceremonie a fost dl Ion Radu, preşedintele filialei locale a Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, secondat de George Creţu, vicepreşedinte. Placa a fost lucrată de sculptorul ardelean Romi Adam, prezent la ceremonie, iar sfinţirea a fost făcută de preotul Mihail Milea, acesta din urmă oferind celor de faţă cartea „Sacrul în poezia lui Grigore Vieru”.


Romi Adam, Mihai Prepeliţă şi Vasile Tărâţeanu, un ardelean şi doi bucovineni, români de 24 de karate