ION CIOROIU – un model demn de urmat

La deschiderea Universităţii de Vară de la Râmnicu Sărat (22 august a.c.) a participat şi Ion Cioroiu, veteran de război, fost prizonier la ruşi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Domnia Sa a dorit să transmită câteva gânduri celor de faţă.

Stimaţi prieteni,

Mă numesc Cioroiu Ion, am vârsta de 91 de ani, victimă a celui de-al Doilea Război Mondial. Am ţinut să vin în faţa dumneavoastră deşi sănătatea-mi este precară, în urma decesului soţiei pe care am iubit-o mult, cu care am trăit 60 de ani şi (pe care) în ziua de Crăciun am înmormântat-o. Vreau să vă spun că ne aflăm într-un loc sinistru. Aici au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la moarte semenii noştri. Unii au stat în închisoare pe nedrept, iar majoritatea lor, şi îndeosebi cei cu idei democrate, cei mulţi, au şi murit aici. E dureros că vorbim despre aceste momente tragice. Aş vrea să-mi permiteţi să vă spun câteva cuvinte despre viaţa mea în Siberia, la -50°C. Am fost acolo într-un lagăr de exterminare. M-am confruntat cu lipsa de hrană şi teroarea; numai Dumnezeu m-a dăruit să rezist aceşti patru ani, în pustiul siberian.
Am scris în lagăr o scurtă poezie pe care am să vă rog s-o ascultaţi, că e suflet de mamă: Noapte bună, mamă, noapte bună / Suflet drag, nepreţuit odor / Au venit şi stelele să-ţi spună / C-ai rămas iar singură-n pridvor / Luna a apus după ulucă, / Şi-ai rămas iar singură-n pervaz / Du-te, mamă, du-te de te culcă / În zadar l-ai aşteptat şi azi / Luna este gata ca să plângă / Peste părul viscolit de nea / Candela e gata să se stingă / Ai uitat azi mamă şi de ea / Zi de zi, ba azi, ba mâine poate, / Îţi aştepţi feciorul în pridvor, / Dar el la Dectearca se stinge-n noapte / Biciuind în Calea Robilor. Dectearca este numele localităţii unde am stat arestat timp de patru ani, lagărul 7313. Vă mulţumesc din suflet şi să vă apere Dumnezeu de toate răutăţile pământului.